AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 158/2020 pentru modificarea, completarea și abrogarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2.402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 și (UE) nr. 648/2012, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/557 al Parlamentului European

și al Consiliului din 31.03.2021

Analizând proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 158/2020 pentru modificarea, completarea și abrogarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2.402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 și (UE) nr. 648/2012, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/557 al Parlamentului European și al Consiliului din 31.03.2021, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 26 din 22.01.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D72/22.01.2024,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 158/2020 pentru modificarea, completarea și abrogarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/557 al Parlamentului European și al Consiliului din 31.03.2021.

         Potrivit Expunerii de motive, intervențiile legislative vizează desemnarea Băncii Naționale a României ca autoritate competentă la nivel național, în domeniul securitizării, pentru entitățile aflate sub supravegherea/monitorizarea sa, în aplicarea Regulamentului (UE) 2017/2402, cu modificările și completările ulterioare.

         2. Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

3. Menționăm faptul că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, proiectul intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul UE, subsumate politicii industriale și pieței interne, segmentul legislativ - dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii, sectorul - activități de servicii/bănci.

La nivelul dreptului UE derivat, prezintă incidență dispozițiile Regulamentului (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 modificat prin Regulamentul (UE) 2021/557 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2402 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru securitizarea simplă, transparentă și standardizată care să faciliteze redresarea în urma crizei provocate de COVID-19, dispoziții europene în raport de care, prezentul demers urmărește să asigure un cadru juridic adecvat, din perspectiva implementării lor corespunzătoare în spațiul național, în conformitate cu dispozițiile art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Sub aspectul compatibilității cu dispozițiile europene incidente, rezultă că prin obiectul de reglementare abordat, inițiatorul asigură cadrul normativ necesar implementării dispozițiilor Regulamentului (UE) 2017/2402, cu modificările și completările ulterioare, prin dispunerea unor măsuri de ordin instituțional prin care este desemnată Banca Națională a României ca autoritate competentă în sensul art. 29 alin. (1)-(5) din Regulamentul (UE) 2017/2402, pentru o sferă extinsă de participanți în operațiunile de securitizare, fără a fi omise normele subsumate stabilirii răspunderii contravenționale, corelative faptelor de încălcare a prevederilor europene, prin stabilirea cuantumului sancțiunilor.

5. La titlu, pentru un plus de rigoare în exprimare, dar și pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară reformularea acestuia, astfel: „Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 158/2020 pentru modificarea, completarea și abrogarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2.402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 și (UE) nr. 648/2012”.

6. Din rațiuni de tehnică legislativă, este necesară eliminarea expresiei „..., astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/557 al Parlamentului European și al Consiliului din 31.03.2021, ...” din cuprinsul părții introductive a articolului unic.

7. La pct. 1, în cuprinsul părții dispozitive, pentru a fi în accepțiunea exigențelor normative, se impune ca expresia „articolul XIV¹” să fie redată sub forma „art. XIV¹”.

Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile din cuprinsul proiectului, în cadrul părților dispozitive ale articolului unic.

Pentru un plus de rigoare normativă, sugerăm ca expresia „potrivit art. XVI¹”, din cuprinsul normei propuse pentru art. XIV¹, să fie redată sub forma „potrivit prevederilor art. XVI¹”.

Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din proiect.

8. La pct. 2, în textul propus pentru art. XV alin. (1), întrucât Capitolul XI este intitulat „Măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012”, iar potrivit art. XIII din cadrul acestuia, stabilește măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2402, precum și a regulamentelor europene emise în legătură cu acesta, recomandăm revederea sintagmei „Termenii și expresiile utilizate în prezentul capitol au semnificația prevăzută la art. 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402”, ca redundantă.

În acest sens, semnalam că regulamentul este un act juridic al Uniunii Europene, cu domeniu de aplicare general, obligatoriu în toate elementele sale și care se aplică direct, imediat și prioritar în statele membre încă de la intrarea în vigoare. Aplicabilitatea directă a regulamentului presupune că acesta se va introduce în mod automat în ordinea juridică națională, fără altă formulă de introducere în dreptul intern, deoarece își păstrează caracterul de instrument juridic al dreptului Uniunii Europene.

La alin. (2), pentru un plus de rigoare normativă, este necesară reformularea acestuia, după cum urmează:

„(2) Instituție financiară nebancară înseamnă o instituție financiară nebancară astfel cum este definită la art. 5 lit. c) din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare, persoană juridică română, înscrisă în Registrul general, astfel cum este definit la art. 5 lit. e) din aceeași lege.”.

La alin. (3), pentru evitarea echivocului, expresia „regulamentele emise” trebuie înlocuită cu sintagma „regulamentele Uniunii Europene emise”.

9. La pct. 3, în textul propus pentru art. XVI¹ alin. (1) lit. d), pentru consecvența unității terminologice cu ipotezele juridice anterioare, este de evaluat dacă acesta ar putea ori nu debuta după cum urmează:

„d) în sensul dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2017/2.402, ... .”.

10. La pct. 4, în textul propus pentru art. XVII¹, este necesară eliminarea sintagmei „din prezentul capitol”, ca redundantă.

Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru pct. 5-7 și 9-12, referitor la normele preconizate pentru art. XVIII¹, art. XIX¹, art. XX¹, art. XXII¹, art. XXIV¹,  art. XXV¹, precum și pentru art. XXVI¹.

La alin. (2), semnalăm că, prin gradul mare de generalitate, sintagma „legislația în vigoare aplicabilă instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare” este insuficient de clară, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea normei. Ca urmare, este necesară reformularea corespunzătoare a textului, astfel încât să se precizeze în mod expres normele vizate.

La norma prevăzută pentru lit. j), pentru suplinirea informației juridice, din perspectiva evidenței legislative, este necesar ca raportarea la actul normativ invocat, să se realizeze astfel: „... Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare.”.

11. La pct. 5, la norma propusă pentru art. XVIII¹ alin. (1), precizăm că expresia „cel puțin anual”, nu este specifică stilului normativ, deoarece este de natură să creeze confuzie în aplicare. Prin urmare, sugerăm să se analizeze dacă nu este necesară prevederea unui termen clar pentru actualizarea procedurilor vizate.

La alin. (2), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară înlăturarea parantezelor ce sunt poziționate pe partea stângă a fiecărei litere aferentă.

La lit. a), pentru suplețea exprimării, propunem redarea sintagmei „... dispoziție potrivit dispozițiilor art. 7 din Regulamentul (UE) 2017/2402;” astfel: „... dispoziție potrivit prevederilor art. 7 din Regulamentul (UE) 2017/2402;”.

La lit. b), abrevierea „NPE-uri” trebuie redată in extenso Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect, cum ar fi și în cazul acronimelor „ABCP” și „STS”.

La lit. c), din considerente de ordin redacțional, sintagma „21 alin. (7) și 22” se va reda sub forma „art. 21 alin. (7) și art. 22”.

La alin. (5), precizăm că expresia „reglementările europene” cuprinde atât legislația elaborată la nivelul Uniunii Europene, cât și pe cea elaborată sub egida Consiliului Europei. Prin urmare, pentru un spor de rigoare, este necesară redarea acesteia sub forma „reglementările Uniunii Europene”.

12. La pct. 6, în textul propus pentru art. XIX¹, semnalăm următoarele:

12.1. La partea introductivă a art. XIX¹, pentru menținerea unității redacționale în cadrul proiectului de act normativ, propunem ca titulatura „Banca Națională a României” să fie redată în format restrâns, respectiv, „B.N.R.”.

În plus, pentru fluența normei și un plus de claritate, propunem ca expresia „... în ceea ce privește faptele prevăzute de art. 32 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2017/2.402, precum și cu privire la faptele următoare:” să fie redată, astfel: „... în ceea ce privește faptele prevăzute la art. 32 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2017/2.402, precum și cu privire la următoarele fapte:”.

12.2. La lit. b), pentru respectarea cerințelor de claritate, previzibilitate și accesibilitate, întrucât art. 8 din Regulamentul (UE) 2017/2402 nu cuprinde exclusiv dispoziții prin care se stabilesc obligații a căror nerespectare să poată fi sancționată, trimiterea trebuie făcută exclusiv la elementele structurale ale art. 8 care au ca obiect stabilirea unor astfel de obligații.

Totodată, pentru cursivitatea dispoziției, dar și pentru accentuarea caracterului imperativ al acesteia, propunem ca enunțul „... entitatea nu a îndeplinit cerința de la art. 8 din Regulamentul (UE) 2017/2402;” să figureze astfel: „... entitatea nu îndeplinește cerința prevăzută la art. 8 din Regulamentul (UE) 2017/2402;”.

12.3. La lit. c), pentru corelare cu partea introductivă a art. XIX¹, este necesar ca textul să debuteze cu expresia „nerespectarea condițiilor”. Observația este valabilă și pentru lit. d)‑f), care trebuie reformulate în mod corespunzător.

         În plus, la lit. c) este necesară reanalizarea trimiterii la art. XVI¹ alin. (2) lit. b), întrucât respectiva normă nu se referă la emiterea de acte de autorizare, așa cum rezultă din textul propus.

         Observația este valabilă și pentru art. XX¹ lit. f), astfel cum este propus la pct. 7.

12.4. La lit. d), pentru concizia normei de trimitere, propunem eliminarea formei abreviate „alin.”, antepusă numeralului „(5)”.

12.5. La lit. e), pentru claritate în exprimare, propunem eliminarea pronumelui reflexiv „se”, din debut.

13. La pct. 7, în textul propus pentru art. XX¹, semnalăm următoarele:

13.1. La partea introductivă a alin. (1), pentru un spor de rigoare normativă, expresia „În cazurile menționate la art. XIX¹” trebuie înlocuită cu sintagma „În cazul săvârșirii faptelor prevăzute la art. XIX¹”.

La lit. a), pentru fluența prevederii, propunem ca expresia „... potrivit art. 37 din Regulamentul (UE) 2017/2.402 și art. XXV¹;” să fie redată sub forma „... potrivit art. 37 din Regulamentul (UE) 2017/2.402 și a art. XXV¹;”.

Pe de altă parte, la lit. e), este de analizat în ce măsură reglementarea propusă, prin care se stabilesc sancțiuni pentru toate faptele prevăzute la art. XIX¹, este în acord cu dispozițiile art. 32 alin. (2) lit. d) și h) din Regulamentul (UE) 2017/2402 care prevăd că respectivele sancțiuni sunt aplicabile numai în cazul săvârșirii anumitor fapte dintre cele prevăzute la art. 32 alin. (1) din același regulament. Propunem, de aceea, reanalizarea normei sub acest aspect.

13.2. La alin. (3), precizăm că sintagmele „reglementărilor contabile aplicabile”, respectiv „conform actelor legislative contabile relevante”, sunt mult prea generale și insuficient conturate din punct de vedere juridic, fiind necesară detalierea acestora prin trimiterea la dispozițiile concrete vizate.

13.3. La art. XX¹, pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesar ca textul să prevadă în mod expres situațiile în care maximul amenzii nu se raportează la cifra de afaceri anuală relevantă, ci este de 23.500.000 lei, potrivit art. XX¹ alin. (1) lit. c). Se impune, de aceea, completarea art. XX¹ cu un alineat distinct care să reglementeze această situație, introdus după alin. (3).

14. La pct. 8, la norma propusă pentru art. XXI¹, semnalăm că din textul propus nu rezultă cu suficientă claritate dacă măsurile și sancțiunile administrative se aplică numai categoriilor de persoane prevăzute de text sau se pot aplica și entităților în sarcina cărora sunt stabilite anumite obligații a căror nerespectare se sancționează potrivit art. XIX¹.

         Este necesară reanalizarea normei sub acest aspect și reformularea acesteia, în funcție de intenția de reglementare, astfel încât să rezulte cu claritate cui se aplică sancțiunile și în ce condiții.

15. La pct. 9, în textul propus pentru art. XXII¹, semnalăm următoarele:

15.1. La alin. (2), referirea la „actele B.N.R” trebuie reanalizată și reformulată, astfel încât să rezulte că textul se referă și la ordinele emise de guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau unul dintre viceguvernatorii B.N.R., precum și la actul Consiliului de administrație al B.N.R. prin care, potrivit art. XXII¹ alin. (1), se aplică sancțiuni și măsuri administrative. În acest sens, este de analizat dacă textul nu ar trebui să debuteze cu expresia „Actele prevăzute la alin. (1), prin care se aplică sancțiuni și/sau măsuri administrative trebuie să cuprindă ...”.

15.2. Având în vedere faptul că alin. (3)-(7) se referă la toate actele adoptate de B.N.R. în temeiul Capitolului XI din actul normativ de bază, și nu doar la actele adoptate în temeiul art. XXII¹, respectivele dispoziții ar trebui să facă obiectul unui articol distinct, marcat ca art. XXII².

         Pe de altă parte, la alin. (3), textul trebuie reformulat, astfel încât să rezulte cu claritate că se referă și la actele emise în temeiul alin. (1) al aceluiași articol, acte care nu pot fi subsumate noțiunii de „acte adoptate de B.N.R.”. Observația este valabilă și pentru alin. (7) al art. XXII¹.

Totodată, la alin. (3), pentru rigoare în exprimare, propunem ca formularea „... pot fi contestate în termen de 15 zile de la comunicare ...” să fie scrisă „... pot fi contestate în termen de 15 zile de la data comunicării ...”. Observația este valabilă și pentru alin. (4), teza întâi.

15.3. La alin. (5), pentru un plus de rigoare în exprimare propunem reformularea acestuia, după cum urmează: „(5) În cazul contestării în instanță a actelor adoptate de B.N.R., instanța judecătorească se pronunță asupra legalității acestora.”.

15.4. La alin. (6), pentru precizie normativă, textul trebuie să indice în mod expres la care dintre Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție poate fi atacată hotărârea Consiliului de administrație al B.N.R.

         Totodată, pentru asigurarea unei reglementări complete, textul trebuie să precizeze în mod expres semnificația noțiunii de „refuz nejustificat”, precum și textele legislative tangente domeniului vizat prin sintagma „potrivit prevederilor legale în vigoare”.

15.5. La alin. (7), semnalăm că sintagma „până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanța judecătorească, potrivit alin. (3)” este greșită, având în vedere faptul că soluția legislativă prin care, în cazul contestării în instanță a actelor Băncii Naționale a României, instanța judecătorească se pronunță asupra legalității acestor acte, este preconizată la alin. (5), fiind necesară revederea normei de trimitere.

16. La pct. 10, semnalăm că textul propus la art. XXIV¹ nu îndeplinește cerințele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, astfel încât trebuie reanalizat și reformulat în mod corespunzător intenției de reglementare.

17. La pct. 12, în textul propus pentru art. XXVI¹ alin. (3), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesar să se menționeze titlul integral al actului juridic al Uniunii Europene invocat, astfel: „Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei”.

La alin. (4), precizăm că expresia „trebuie să depună toate eforturile necesare” nu este specifică stilului normativ, deoarece sunt de natură să creeze confuzie în aplicare. Prin urmare, pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, este necesar ca norma să prevadă clar ce se înțelege prin noțiunea de „eforturile necesare”.

18. La pct. 13, în textul propus pentru art. XXVII¹ alin. (2), sugerăm reconsiderarea trimiterii la art. 31 alin. (2)-(4) din Regulamentul (UE) 2017/2402, întrucât doar alin. (4) paragraful al doilea instituie obligația ca „În termen de trei luni de la data transmiterii recomandării, destinatarul recomandării, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, comunică Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și CERS acțiunile pe care le-a întreprins drept răspuns la recomandare și justifică în mod corespunzător cazurile de lipsă de acțiune.”.

Totodată, pentru identificarea corectă a instituției la care se face referire, expresia „Parlamentul European și Consiliu” trebuie înlocuită cu expresia „Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene”.

PREȘEDINTE

Florin IORDACHE

București                                                          

Nr. 100/23.01.2024